Delta Dunării
Delta Dunării reprezintă un ținut exotic, unde poți vedea peste 1830 de specii de copaci și plante, peste 2440 de specii de insecte, 91 de specii de moluște, 11 specii de reptile, 10 specii de amfibieni, 320 de specii de păsări și 44 de specii de mamifere, foarte multe dintre acestea fiind declarate specii unice și monumente ale naturii. De asemenea în apele Deltei Dunării traiesc 133 de specii de pești, ce constituie o sursă importantă de hrană pentru pasări și mamifere acvatice precum și o importantă resursă științifica și economică.
Delta Dunării este un colț de natură sălbatică și fermecătoare, unde singurele urme lăsate de civilizație sunt bărcile care trec din când în când prin labirintul de canale. Dacă nu ai fost niciodata în Delta Dunării, îți recomandăm să o incluzi negreșit în planurile tale de vacanță. Vei avea parte de o experiență inedită, de amintiri minunate și de o evadare într-o lume fascinantă.
Dunărea este al doilea fluviu ca lungime din Europa, dupa fluviul Volga, izvorăște din Germania, adunând afluenții din zece țari și traversând patru capitale, după un traseu de 2860 Km și formeaza la vărsarea sa în Marea Neagra o deltă.
Raportată la România, Delta Dunării este situată în SE țării este limitată la SV de podișul Dobrogei, la N trece peste granița cu Ucraina, iar la E cu Marea Neagra.
Suprafața sa, împreună cu complexul lagunar Rasim-Sinoe este de 5050 Km, din care 732 Km aparțin Ucrainei. Delta propriu-zisă are o suprafată de 2540 Km, suprafată ce crește anual cu 40m, datorită celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de către fluviu. Cel mai tânăr pământ al țarii, Delta Dunării potrivit oamenilor de știință își are originile în urmîă cu aproximativ 13 000 de ani.
Dunarea se bifurcă în doua brate, Chilia la Nord și Tulcea la Sud, braț ce ,la Cetatea Ismail se despletește în Sulina și Sf. Gheorghe.
Brațul Chilia formează granița cu Ucraina, transportă 60% din apele și aluviunile Dunării, având un curs sinuos pe o lungime de 120 Km. De-a lungul său se înșiruie așezările: Palazu, Pardina, Chilia Veche și Periprava. Având multe ramificații și ostroave acesta este cel mai tânăr brat, înregistrând și cea mai mare adâncime de 39 de metri. Brațul Chilia este folosit pentru navigație, cele mai importante porturi fiind Ismail și Vâlcov.
Brațul Sulina este situat în mijlocul Deltei și este întreținut pentru navigația vaselor maritime. De-a lungul său se înșiră localitățile: Ilganii de Sus, Măliuc, Gorgova, Crișan, Vulturu, Partizani și Sulina. În portul Sulina acostează multe nave internaționale, însă orașul în sine este mic. Vei avea impresia că pășești într-o altă eră. După o plimbare prin Sulina, poți merge pe jos sau poți lua un microbuz spre plajă. Vei fi încântat de nisipul fin și de frumusețea împrejurimilor. Plaja din Sulina nu este amenajată, dar asta nu face decât să-i sporească farmecul. În timp ce faci o baie în apa limpede, poți admira pelicani, pescăruși și rândunele de mare.
Fauna și flora specifice zonei
Flora Deltei deține între 2.289 și 2.383 de specii: patru sortimente de stuf, patru specii de papură, rogoz, verigă de baltă, cinci tipuri de nuferi, trei albe și două galbene, ciulini de baltă, săgeata apei, sârmulița, iarba știucii, iriși de baltă, buzduganul apei, rizacul, 5-6 specii de salcie, brădișul, lintița, otrățelul de baltă (plantă carnivoră), limba soacrei, patru feluri de liane, liana greacă, vița de vie sălbatică, curpenul de pădure.
Copaci și pomi: stejarul negru, stejarul pendiculat, frasinul, frasinul pufos, brumăriu, teiul, dudul alb și negru, salcâmul, plopi albi, negri, cenușii, tremurători, euro-americani, ulm, arin negru, arin alb, tei, pin silvestru, pin negru, păducel, corn, alun, lemn câinesc, cătină albă și roșie, zălog.
Fauna însumează 3.477 specii nevertebrate și 552 vertebrate. Nevertebratele sunt 73 de specii de rotifere și viermi, 91 de specii de moluște, 115 de specii de crustacee, 168 de specii de arahnide, 2.244 specii de insecte. În ultima vreme au fost descoperite 37-40 specii noi pentru știință, din care 32 de specii de insecte, 8 specii de arahnide.
Fauna piscicolă cuprinde 145-150 specii.
Păsările cele mai întâlnite in zonă sunt pelicanul comun și creț, vulturul codalb, lebăda de vară și de iarnă, pescărelul albastru, prigoria, egreta mare și mică, stârcul mare (cenușiu), stîrcul galben, stîrcul de noapte, pitic, roșu (purpuriu), de cireadă, lopătarul, țigănușul, lișița, găinușa de baltă, barza albă și neagră, becaținele, boicușul, buhaiul de baltă, călifarul alb și roșu, corcodelul mare, mic, cu gât roșu, cu gât negru, de iarnă. Cufundarul cu cioc alb, mare și mic, chirele de baltă, mică, mare, polară, roz, cenușie. Chirighițele cu aripi albe, cu obraz alb, negru. Cioara de semănătură, neagră, grivă, stancuța, corbul. Pescărușii: sur, cu aripi albe, cu trei degete, pontic, mediteranean, râzător, argintiu, asiatic, cu cap negru, cu cioc negru, de ghețuri. Pescarița mare, râzătoare. Pescărușul negru.
Ciocănitoarea cu spatele alb, de grădină, de stejar, neagră, pestriță, mare și mică, dumbraveanca. Fluierarii de lac, de mlaștină, cu coadă lungă, cu picioare roșii și verzi, negru și sur. Fugaci cu gât roșu, cu picioare lungi, de mare, de țărm, pitic, mic. Gaie: cenușie și neagră. Lăcar de stuf, mare, cafeniu, mic. Măcăleandru. Nagâț, pițigoi de stuf, mare, albastru, moțat. Scoicar. Sfrânciogi, roșu și gulerat, silvi, uligani, șorecari, porumbei, rândunică de casă, vrabie de casă și de câmp etc.
Fauna cuprinde 54 de mamifere. Cele mai importante sunt: vidra, nurca europeană, mistrețul, hermina, nutria, nevăstuica, pisica sălbatică, șacalul auriu, iepurii, câinele enot, vulpea, căprioara și căpriorul, caii sălbatici…
Amfibieni și reptile: broasca mare de lac, broasca buhai de baltă, brotăcelul, brotacul, broasca sunătoare, urlătoare, broasca râioasă de apă, broasca râioasă de pământ, broasca de pământ brună, broasca verde, broasca râioasă brună, broasca de pământ siriacă. Șopârle: de apă, salamandra, tritonul, tritonul dobrogean, triton vulgaris… Trei tipuri de șerpi de apă, șarpe de casă, de stâncă, năpârca, vipera ursini moldavica.
Pentru a vedea cu adevărat minunile Deltei Dunării, nu trebuie să ratezi o excursie prin labirintul de canale înguste. Nu există un loc mai potrivit pentru iubitorii preparatelor din pește decât Delta Dunării. Localnicii din Sulina vor fi bucuroși să-ți ofere o experiență culinară care îți va încânta gusturile. Nu rata borșul de pește, pregătit tradițional cu apă din Dunăre. Din Sulina poți face un tur de câteva ore la Pădurea Letea, cea mai nordică pădure sub-tropicală din Europa, devenită rezervație naturală în anii ’30. Plantele și animalele sălbatice trăiesc pe fâșii de pământ, numite hașmacuri, formate între dunele de nisip.
În Pădurea Letea poți vedea stejarul și frasinul de luncă, plopul alb, stejarul brumăriu și teiul alb. În plus, în zonă este o abundență de plante cățărătoare care dau pădurii un aspect exotic. Pe lângă șoimi și corbi, vei putea admira de aproape faimoșii cai sălbatici de la Letea. Brațul Sf. Gheorghe ,cel mai meridional, orientat spre sud-est, are un curs sinuos desfașurat pe 112 Km și transportă 22% din debit. La vărsare formează insulele Sacalin considerate un început de deltă secundară. Secționarea unor meandre în ultimul timp a micșorat lungimea cursului navigabil. De-a lungul său se înșiră așezările: Nufăru, Mahmudia, Uzlina și Sf. Gheorghe.
